Anamaria și Andrei. Nuntă tradițională în Năsăud

Ştiţi voi povestea, când un fiu
De împărat odată,
În piept cu dor turbat de viu,
S-a îmbrăcat în fată,
Şi-având în loc de paloş fus,
Şi-n loc de coif năframă,
Pe pieptul tânăr el şi-a pus
Altiţă-n loc de-aramă?

El stă pe tron, şi lângă el
Ce trist crăiasa plânge!
Cu mâna ei cea cu inel
Rupându-şi salba, strânge
Genunchii lui, ea stă-n genunchi!
Şi brâul şi-l dezleagă,
Şi păru-i desfăcut mănunchi
Îi umple faţa-ntreagă.

– „Eu toate, toate le-am pierdut!
Şi Dumnezeu mă piardă
Din ochii lui, că te-am crezut!
El râde şi-o dezmiardă:
– „Acum nu-i timp să te boceşti;
Tu vii cu mine-acasă;
Crăiasă dacă nu mai eşti,
Vei fi împărăteasă!
Crăiasa zânelor de George Coșbuc

Pasiunea pentru muzică a Anamariei i l-a scos în cale pe Andrei, ei întâlnidu-se la nunta verișoarei lui, unde Anamaria a fost invitată să cânte. Am povestit, am dansat, am râs și a rămas să ne auzim a doua zi. Începând cu ziua de 19­.06­.2011 am format un cuplu.

Timpul a trecut și după 6 ani frumoși petrecuți împreună Andrei a cerut-o în căsătorie pe Anamaria. A fost cel mai emoționant lucru din viața mea, până la acel moment.

Următorul moment important a fost cel al nunții. Mândria că sunt români și iubirea pentru portul popular i-a determinat pe mirii noștri să organizeze o nuntă tradițională și să respecte tradițiile strămoșilor noștrii.

Nunta s-a desfășurat într-un cadru rustic, cu multe elemente tradiționale. Petrecerea a început la casa mirelui, unde nașii împreună cu neamurile și prietenii apropiați ai mirelui s-au adunat la casa acestuia îmbrăcați în costume populare. Aceștia au fost însoțiți de ceterași, 6 perechi de dansatori, 4 călăreți și 2 persoane la steag. Împreună ei au încins curtea casei cu dansuri populare.

De la casa mirelui, alaiul s-a pornit spre casa miresei. În fruntea alaiului se aflau călăreții, urmați de către nași și mire, însoțit de domnișoarele de onoare. Apoi au urmat părinții mirelui, ceterașii, stegarii și restul nuntașilor.

Ajuns la casa miresei, mirele salută lumea și dăruiește miresei buchetul de flori.

Alaiul s-a întreaptat apoi spre starea civilă.

Îmbrăcămintea mirilor a fost făcută de către Valeria Guzu din satul Poiana Ilvei, un sat din vecinătatea Năsăudului, unde mai există oameni care cos costume populare autentice. O femeie simplă, care pe lângă munca câmpului se ocupă și cu producerea de costume populare. Modelul ales a fost unul după o cămașă veche de 100 de ani, din zona Năsăudului. Pânza folosită a fost făcută de casă, de către aceeași familie.

Florile și decorațiunile alese pentru nuntă au în spate o mică poveste. Părinții mirelui se aflau la o petrecere unde au aflat despre Anca, o cunoștință de familie, că vrea să își facă o firmă de decorațiuni. Nunta mirilor noștri a fost prima nuntă la care ea a participat și a ieșit perfect. Ne­-am dorit să predomine grâul, simbol tradițional care reprezintă bogăția, atât sufletească cât și materială.

După oficierea căsătoriei, nuntașii s-au îndreptat spre parcul central unde s-au pus la joc.

Mai apoi, toți s-au îndreaptat spre Biserica unde a avut loc cununia religioasă.

Odată oficiată cununia religioasă, toată lumea s-a îndreaptat spre sala de nunți, unde voioșia și dansurile au continuat până dimineața.

Vă urăm ani binecuvântați!

Schelă lumini: Ban Dorel