În Micul Paris al Câmpiei Vlăsiei, în ultima lună de vară, Gabriela și Ionel scriau o nouă filă de poveste: suntem împreună de 9 ani, iar primul sărut a fost pe 11 august 2007. Anul trecut pe 11 august am avut cununia civilă. Ne-am fi dorit să fie cununia religioasă pe 11, dar pentru că data cade în post, imediat după Sfânta Mărie, pe 16, am avut și cununia religioasă. Deși nu aveam treabă cu superstițiile suntem cumva legați de data de 11. Eu fiind născut pe 11 Martie, iar soția e născută la 12 noaptea, între 10 și 11 Noiembrie :). Te pomenești că om face 11 copii! :))), ne împărtășește Ionel, cu drag și umor, câteva dintre acele momente care au colorat legătura lor de iubire.

Iubirea pentru tradiții și traiul simplu, copilăria cu ale ei meleaguri și frumusețea costumului popular românesc i-au determinat pe Gabriela și Ionel să organizeze o nuntă de inspirație tradițională: faptul că iubim tradițiile și viața simplă. Portul popular fiind de o frumusețe fantastică. Eu sunt din Teleorman, am avut o copilărie foarte frumoasă pe câmpiile din jurul satului meu cu care am ținut legătura mereu, indiferent de locul în care m-am aflat. Soția a avut bunicii în Buzău și la fel, copilăria a fost de neuitat tocmai datorită eforturilor și sprijinului lor. Pentru Gabi rochia a fost și un fel de tribut față de bunica ei, decedată cu an înainte, și care vorbea cu drag de felul cum purtau bătrânii ei hainele bune, în zi de sărbătoare – ne povestește Ionel.

Cum nu e nuntă fără provocări, și mirii povestirii noastre au întâmpinat câteva, iar despre cea mai dificilă ne povestește Ionel: Buchetul de bujori. În Olanda nu se mai găseau pentru că sezonul lor trecuse. Persoana care s-a ocupat de asta, cred că a cam albit și i-a și crescut un pic tensiunea. Plus că fiind și flori pretențioase, a trebuit să păstreze buchetul într-o cameră specială pentru că afară erau 35 de grade și s-ar fi degradat destul de rapid. Dar până la urmă, bietul om chiar a avut grijă de noi. Iar după sesiunea fotografică ne-am întâlnit și a luat buchetul ca să aibă grijă de el până seara, când a început petrecerea. Cred că a fost cea mai dedicată persoană din toți cei implicați. Nu mă înțelegeți greșit, tot personalul din complex a fost format din oameni de excepție, dar domnul în cauză a fost un pic extra. Fără să ne ceară nimic în plus.

„Eu cred că veșnicia s-a născut la sat” a lui Blaga este un adevăr atât de frecvent citat deoarece pare că frumusețea și simplitatea unui trai firesc, îmbogățit cu povești care surprind elementele vii ale neamului: tradiții, obiceiuri străvechi, meșteșuguri, costum popular, pot fi perceptibile numai în rural, spațiu atemporal și muză.

Cu același drag pentru veșnicia satului, Gabriela și Ionel au decis să împletească noul cu vechiul prin intermediul nunții lor, îmbrăcând haine de miri cu motive tradiționale alese, realizate fără cusur, cu inspirație și dedicare de către Atelierul Demetria: iile mele și rochia soției, tot de inspirație populară, au fost create de Atelierul Demetria, ne povestește Ionel.

Taina cununiei religioase a fost oficiată la Biserica Bucur din capitală, iar veselia, ospățul și dansul au avut loc în Complex Herăstrău

Aranjamentul floral a fost realizat de domnii de la Herăstrău; chiar s-au implicat si s-au chinuit un pic (mai mult chiar) pentru ca soția și-a dorit bujori și a fost destul de complicat să ii găsească – Ionel.

Foaie verde trei bujori,
Aveți grijă măi feciori…
Iată vine-a mea mândruță;
Cu cătrință cu zăluță.
Aveți grijă s-o jucați
Numai să n-o sărutați.
Strigături culese de la Ovid Iacob

Facebook By Weblizar Powered By Weblizar

Furnizori/Colaboratori în realizarea acestui eveniment

Fotograf: Elena Corbu
Locație: Complex Herăstrău București
Vestimentație: Atelierul Demetria București
Aranjamente florale si buchet mireasa: Complex Herăstrău București