Miresuică bot de flori
Ia-ți gându di la ficiori
Și ti-l puni la bărbat
Că cu el te-ai cununat.

Miresuică cu cunună
Cămeșa pe tine sună
Le, le, le, le, le
Cămeșa pe tine sună
Să cunoască că-i si bună.

Rapsodii de primăvară, George Topârceanu

Era în luna lui Florar cand satul Racșa răsuna în țâpuituri de sărbătoare, la nunta Mariei și a lui Ioan Florin. Povestea lor a început într-un dans al inocenței, când încă erau la scoală. Relația lor a cunoscut suișuri și coborâșuri, însă iubirea curată le-a dat putere. Era în prima zi a anului 2015 când Ioan Florin a decis să îi ceară Mariei mâna, iar câteva luni mai târziu satul era în sărbătoare.

Noi suntem copii încă, dar totuși am hotărât sa ne căsătorim. Amândoi ne-am dorit mult să ne facem o familie, pentru că am crescut cu această mentalitate. Suntem din aceeași localitate, Racșa, în care mulți sunt plecați acum în țări străine. Ne-am cunoscut pe când eram foarte foarte tineri, eu eram în clasa a VIII-a, el era în clasa a XII-a. Eram pe băncile școlii, ne-am înțeles bine. După ce am mai crescut, am început să ne cunoaștem mai bine, dar ghinionul a făcut ca el, după ce a terminat liceul, să plece în Londra. Mi-a promis că mă va lua cu el într-o bună zi și iată-mă acum… Anii au trecut, el venea acasă de sărbători, dar tot timpul ne vedeam. Povestea noastă este mai mult în mesajele din telefon; acolo ne spuneam ofurile și tot ce voiam să știm unul despre altul. Tot timpul am zis că am fi putut scrie o carte cu atâtea mesaje. Când am trecut în anul 2015, chiar în prima zi, în 1 ianuarie, soțul meu mi-a cerut să mă căsătoresc cu el. Atunci mi-a oferit inelul, eu l-am acceptat cu drag, dar i-am explicat că nu avem cum să ne pregătim atunci, și să peţim, deoarece eu trebuie sa îmi termin liceul. El a plecat după sărbători înapoi în Londra și a revenit de Paște, când a venit împreună cu părinții lui să mă ceară. Acest lucru s-a întâmplat în ziua de Paște 2015.

Nunta tradițională a Mariei și a lui Ioan Florin este o odă închinată tradiției și frumuseții costumului popular din Țara Oașului. Pregătirea miresei începe cu o zi înaintea cununiei civile și a celei religioase. Tinerii se spovedesc, se împărtăsesc și începe împodobirea miresei cu împletirea conciului (cerc de lemn sau de lână împletită), care este purtat sub năframă, simbolizând trecerea ei de la fată la femeie căsătorită.

A doua zi, mirele pornește cu alai spre casa miresei. După ce ea se alătură viitorului soț, nașilor, stegarilor și celorlalți invitați, drumul este continuat în dans și cântec spre starea civilă.

Nunta a reprezentat un moment emoționant și stresant, dar totuși minunat. În perioada de după Paște, în localitatea noastră au loc multe nunți așa că până am ajuns la nunta noastră, am mai participat la câteva. Ajunși joia, înainte de nuntă, am încercat să respectăm toate tradițiile. Am mers și ne-am împărtășit și spovedit, după care au început pregătirile: ziua în care mireasa începe să se împodobească. Joi după amiază, mireasa împreună cu câteva fete mai apropiate, merge să îi împletească mătușa părul. În această zi, mireasa poartă rochie și bluză, însoțite de chischineul (basmaua) care se pune pe cap. După ce se împletește, miresei i se pune conci (cerc de lemn sau de lână împletită, purtat sub basma), un semn care arată că de acum nu mai este fată, ci femeie măritată. În următoarea zi, în ziua nunții tradiționale, mirele și mireasa își îmbracă ținutele, fiecare la casa lui. După aceea, mirele împreună cu stegari și cu tot alaiul merg după mireasă, iar după ce se fac danțuri la mireasă acasă, toată lumea merge spre primăria din localitate pentru starea civilă. Se merge pe jos prin tot satul, până la Primărie, împreună și cu cele 10 perechi de nași. După ce se mai dansează, se fac fotografii cu toată lumea îmbrăcată în ținute tradiționale, de la cel mai mic până la cel mai mare: părinți, bunici, frați, surori, deoarece noi suntem o familie mare.

Toată suflarea îmbrăcată în veșminte tradiționale asistă cu bucurie la rostirea DA-ului cu hotărâre, apoi este săvârșită taina cununiei religioase la Biserica din sat, iar ziua se încheie cu despletirea părului miresei.

Ziua nunții tradiționale se încheie când mireasa merge acasă la mătușă și îi este despletit părul. Ziua nunții în sine, sâmbăta, se desfășoară la fel ca nunțile obișnuite.

Petrecerea nunții are loc a doua zi cu dans, cu voie bună și bucate alese.

Costumele populare ale mirilor au fost realizate cu dibăcie de mamele lor și poartă denumirea de Rând întreg în țara Oașului. Al miresei este alcătuit din pindileu, cămașă, zadie și cizme de lac, iar pe cap poartă cunună specifică evenimentului. Costumul mirelui are în alcătuire două piese principale: cămașa și clopul cu pană de păun.

Costumul miresei a fost realizat în întregime de mama ei, care are o pasiune pentru a crea costume tradiționale, ea a ţesut fiecare mărgea și a cusut totul cu mare drag. Numele costumului tradițional purtat de obicei la nunțile din zona noastră este Rând întreg. Acesta este compus din pindileu, cămeşă și zadia, iar în ziua nunții mireasa poartă pe cap cununa care se pune pe părul împletit. Sunt cusute podoape pe ea iar în picioare mireasa poartă cișmea de lac. Costumul mirelui este realizat tot de mama mirelui și este compus din cămaşă și clop, cele mai importante componente. Cămașa mirelui este albă, la fel ca și a miresei, iar clopul are o pană de păun.

Vă dorim trai binecuvântat împreună!

Facebook By Weblizar Powered By Weblizar

Furnizori/Colaboratori în realizarea acestui eveniment:

Locație petrecere: Casa de nunți Racşa
Fotograf: Eugen Goia
Cameraman: Nicolae Canta
Vestimentația: Ioana Călin și Inedit Mariage 
Muzica: Formația Dănuț Merșan și Ionel MunteanuOana TomoiagaFormatia Ciprian Buzitza  și 4 ceterași (doi pentru mireasă și doi pentru mire)